luni, 24 iulie 2017

                                                   
                                      vOrbește




    Echipa Minte Forte a lansat invitația pentru un nou concept de eveniment, în cadrul căruia, participanții au avut parte de conversații pe nevăzute cu persoane necunoscute. Scopul evenimentului „vOrbește” a fost acela de a oferi persoanelor participante experiența comunicării lipsită de partea vizuală.  Au răspuns DA invitației la evenimentul „vOrbește” multe persoane, așadar, ne-am întâlnit miercuri, 19 iulie, dar și joi, 20 iulie, la H33 pentru a întâlni oameni faini și pentru a purta conversații profunde.


   În jurul orei 19:00 au început să apară primii participanți, aceștia au fost poftiți să aștepte în curtea interioară sosirea celorlați participanți, fiind separați unii de ceilalți, moment în care au avut ocazia să reflecte la câteva întrebări mai personale. În momentul în care pe lista de participanți nu a mai rămas niciun nume netăiat, participanții au fost legați la ochi (pentru că, așa cum am promis, le-am oferit protecție împotriva deochiului) și au fost invitați să intre, pe rând, în încăperea în care avea să se desfășoare evenimentul. Li s-a prezentat modalitatea în care se va desfășura evenimentul și principalele „reguli”. În momentul în care Agnes și Bogdan, moderatorii evenimentului, au spus „start conversațiilor!”, încăperea întunecată și tăcută s-a transformat într-un loc plăcut, iar murmurile participanțiilor se auzeau din fiecare colțișor al încăperii.

          Participanții au avut la dispoziție o oră, timp în care au avut posibilitatea de a discuta cu patru persoane diferite și necunoscute. Lucrurile s-au desfășurat în modul următor: au fost așezate câte două persoane, față în față, iar acestea aveau posibilitatea de a discuta, preț de 15 minute, pe tema unor subiecte mai profunde și mai personale propuse de moderatori; mai apoi, la fiecare 15 minute, aceștia își schimbau partenerul de discuție și în acel moment se schimbau și temele de discuție.
      În momentul în care au trecut cele 60 de minute în care participanții au conversat între ei, aceștia s-au putut dezlega la ochi și au fost conduși într-o încăpere alăturată, primind provocarea de a-și găsi partenerii cu care au conversat în timpul în care au fost legați la ochi. Găsirea partenerului a fost ușurată și de faptul că, la început, li s-a propus participanților să-și spună sunetul preferat partenerului de discuție.

     După ce am avut și o scurtă pauză, ne-am întors cu toții în încăperea inițială și acolo a avut partea de discuții și eventuale propuneri. Majoritatea persoanelor și-au exprimat încântarea față de ideea acestui eveniment și au spus că a fost într-adevăr o experiență inedită. Alții au spus că s-au bucurat că au avut posibilitatea de a avea parte de „big talk”, adică de a discuta lucruri mai personale și mai profunde cu ceilalți și că au lăsat deoparte banalele și zilnicele „small talk-uri”.
 Participanții au fost încurajați să-și exprime modul în care au perceput toată această experiență, felul în care s-au simțit neștiind unde se află și cu cine vorbesc. Astfel, aceștia au spus că s-au simțit mai comozi să se deschidă știind că nu sunt văzuți, acest lucru i-a ajutat să se concentreze mai bine pe mesaj, nefiind distrași de imaginea și de criteriile pe care le atribuiau persoanei datorită imaginii. Datorită circumstanțelor create, aceștia au spus că au reușit să se conecteze între ei într-un timp foarte scurt la un nivel destul de profund. De asemenea, unii participanți au spus că au încercat să-și închipuie cum arată persoana cu care vorbesc, însă la final, atunci când și-au văzut înfățișarea au spus că arătau total diferit.
S-a discutat și despre modul în care se formează stereotipurile, prejudecățile și cum ne afectează acestea în viața de zi cu zi. Astfel, unele persoane au spus că de acum încolo vor încerca să ofere șanse egale persoanelor cu care comunică în general, în viața reală și că vor încerca să privească dincolo de aparențe. Din această experiență unii au și avut ceva de învățat, de exemplu, un participant a spus că s-a pus în locul unei persoane cu handicap de vedere, și că a înțeles o parte din ceea ce trăiește acea persoană zi de zi.

     În final, participanții au fost îndemnați să scrie pe un bilețel lucrurile care le-au plăcut la eveniment, dar și lucrurile care ar putea fi îmbunătățite. Sperăm ca din această experiență fiecare persoană implicată a avut de învățat câte ceva și că de acum încolo, vor avea curajul de a se concentra mai mult la ceea ce spun oamenii, nu la felul în care arată.
           
                                                                             Adriana Roiban, voluntar Minte Forte

sâmbătă, 8 iulie 2017



ART SHAPES MINDS

an European Voluntary Service Project, financed by Erasmus + 
by Minte Forte Association in Cluj-Napoca, Romania

   
      Rooted in the non-formal approach to education, the project, as the name suggests, aimed at exploring and capitalizing on the educational valences of Arts. Four volunteers, coming from rather different cultural backgrounds and areas of interest, made this happen: Gayane from Armenia, Roxane from France, Eva from Slovakia and Jordy from Spain.



       The project took place in Cluj-Napoca, Romania, between August 01, 2016 and March 27, 2017.
During these eight months, the international volunteers, together with local volunteers from Minte Forte, developed personal development workshops based on non-formal methods and arts, and delivered them to children and  teenagers. The volunteers held their activities in Horea School, Romulus Ladea Art High School in Cluj-Napoca, as well as in the Minte Forte headquarters, with young adults.



      As an expression of their personal intrests, the four EVS volunteers also developed personal projects, which encompassed a wide range of activities: a series of video tutorials and workshops providing ideas of leisure activities to be done offline, workshops for children about the importance of protecting the environment, painting workshops for the elderly in a residential center and a flamenco workshop, accompanied by live instrumental music.

The spirit of this project was caught in two video clips made by the volunteers:

And a beautiful photo album:
       We thank Jordy, Eva, Gayane and Roxane for the incredible time we spent together at Minte Forte and for the meaningful work they did in our community. 

vineri, 31 martie 2017


                                     PE GAURA CHEII LA PSIHOLOG


         În a patra zi din Săptămâna Sănătății Mintale a avut loc primul eveniment non-formal din program, „Pe gaura cheii la psiholog”. În acest format de eveniment am oferit șansa publicului de a vedea ce s-ar întâmpla în mod real în cabinetul unui psiholog și cum s-ar aborda diverse probleme de sănătate mintală. Trei demonstrații de ședințe psihoterapie individuală, terapie de cuplu, respectiv consiliere individuală au fost ilustrate de către psihoterapeuții de la Centrul Minții împreună cu membrii Minte Forte care au intrat în personajele unor pacienți.
      Colega noastră Anca Mihăese a dat startul cu o demonstrație de terapie individuală și a ilustrat tehnica expunerii în imaginar pentru ameliorarea fobiei de zbor cu avionul. Tehnica de expunere s-a bazat pe realizarea în prealabil a unei ierarhii a situațiilor care declanșează frica și a fost acompaniată de o tehnică simplă de relaxare pentru a scădea nivelul fricii în fiecare moment critic.

               
       În continuare, în cadrul unei mostre de terapie de cuplu, Ioana Ionicioiu a exemplificat un exercițiu de negociere și ascultare activă a nevoilor cu un cuplu care nu comunica eficient. Relația de cuplu poate fi foarte dificilă, plină de suișuri și coborâșuri, însă Ioana o asemăna cu o construcție la care ambii parteneri trebuie să contribuie, ținând cont de nevoile și ritmul fiecăruia dintre ei. În cadrul demostrației, Ioana i-a învățat pe parteneri cum pot exersa atenția la nevoile celuilalt, folosindu-se de parafrazare și verificarea înțelegerii mesajului, însă fără a uita de emoții în același timp.

               
      Ultima demonstrație a ilustrat o ședință de consiliere individuală, în care Claudia Găgeanu a ghidat o tehnică de relaxare extrasă din terapia comportamental-dialectică. Claudia îi explica clientului său, care se confrunta cu un nivel ridicat de stres din cauza supraîncărcării de sarcini însoțită de nașterea recentă a copilului său, că atunci când mintea noastră este agasată de foarte mulți stresori, ne este dificil să ne dăm seama cât din ceea ce percepem e real și cât e doar senzația noastră de copleșire. Astfel că e necesar să ne oprim și să lăsăm
"nisipul" minții să se așeze pentru a putea vedea mai clar ce avem în fața noastră. De asemenea, Claudia ne spunea că practicarea zilnică a unei tehnici de relaxare este ca un duș mental, care ne ajută să ne curățăm mintea de toți stimulii care s-au "lipit" de noi în timpul zilei și ne încețoșează gândirea.

      La final, psihologii care au pregătit simulările au rămas împreună cu publicul la o sesiune de întrebări și răspunsuri referitor la diverse aspecte legate de psihoterapie și consiliere. S-au clarificat nelămuriri legate de tehnicile ilustrate în cadrul demonstrațiilor și s-au discutat teme precum diferența dintre psihoterapie și consiliere psihologică, transmiterea eficientă a unui mesaj, empatie și creșterea toleranței față de ceilalți, ce se întâmplă atunci când nu ne putem recunoaște și numi emoțiile și așa mai departe.


     Pentru persoanele interesate să vadă „pe viu” ce se întâmplă la psiholog, recomandăm Centrul Minții, unde prima ședință e gratuită: Centrul Minții .
                                                                         
                                                                           Paula Nuțaș, coordonator Centrul Minții.

joi, 30 martie 2017

                                                    SSM - Ziua 3
                   PREA MULT BINE STRICĂ? - CUM (NE)FERICESC AVANTAJELE MATERIALE


   
 
 Miercuri, 29 martie, ne-am întâlnit la cea de-a treia și ultima prelegere din cadrul Săptămânii Sănătății Mintale – ediția a VIII-a, prelegere care a fost susținută de psiholog dr. Eva Kallai, și care s-a intitulat „Prea mult bine strică? - Cum (ne)fericesc avantajele materiale.”


     Pe parcursul prelegerii am discutat despre valorile materialiste și consumeriste care domină societatea în care trăim și am fost provocați să ne punem întrebări despre modul în care valorile societății actuale ne influențează și ne afectează.
Tema acestei prelegeri a fost inspirată din cartea „Prețul privilegiului” de Madeline Levine, carte care ne-a fost recomandată și de psiholog dr. Eva Kallai.
      Așa cum observăm cu toții, societatea este într-o continuă schimbare, există un ritm de dezvoltare fără precedent în știință, tehnologie, medicină, sănătate mintală; bunăstarea și confortul fizic au crescut semnificativ în ultimele decenii, dar totuși, parcă niciodată nu suntem mulțumiți cu ceea ce suntem și cu ceea ce avem, ne grăbim să facem cât mai multe lucruri, într-un timp cât mai scurt, în timp ce viața trece pe lângă noi.
Chiar dacă avem atât de multe lucruri materiale și suntem înconjurați de atât de multe persoane, deseori apare sentimentul de GOL-VID în viața noastră,  ne simțim plictisiți, neîncrezători, nefericiți, însingurați, izolați și apare întrebarea: DE CE? Deoarece acum lucrurile materiale devin cele care au importanță eternă, iar sufletescul și psihicul îl considerăm efemer, nu mai punem accent pe lucrurile care contează cu adevărat în viață.
      Mai nou, primim instrucțiuni pentru a ne trăi viața, din reclame învățăm ce trebuie să mâncăm pentru a slăbi, cum și cu ce să ne îmbrăcăm pentru a fi frumoși și atrăgători, ce trebuie să facem și unde să mergem pentru a fi fericiți, și trăim pe moment, acaparați de ceea ce ni se spune, fără a ne gândi la consecințe pe termen lung.


     Mai apoi, am discutat despre materialism și depre modul în care bunăstarea materială ne afectează. S-a demonstrat științific că bunăstarea materială crește disconfortul emoțional și frecvența tulburărilor emoționale, iar succesul financiar scade sănătatea fizică, starea de bine și crește narcisismul, distresul, tulburările de personalitate. Acum, probabil multe persoane își vor pune întrebarea: Asta ce înseamnă, e rău să fii bogat? Nu, nu e rău să fii bogat, e rău să fii materialist, materialismul nu înseamnă să avem cât ne trebuie, ci să avem cât mai mult, nu banii sunt de vină, ci ceea ce fac ei din noi.
Valorile materialiste sunt un simptom al nesiguranței, nesiguranță e indusă de mass-media care ne arată modele ideale care duc la emoții negative, mass-media care ne transformă în niște obiecte și la rândul nostru îi considerăm pe cei din jurul nostru niște obiecte. Trebuie să avem grijă cu valorile materialiste, deoarece aceste valori se transmit de la o generație la alta. Putem să ne creștem copiii conform valorilor morale: să-i învățăm să fie cinstiți, să facă ce le place, să-și asume ceea ce fac, să învețe să iubească sănătos, sau, conform valorilor materialiste: să-i învățăm să fie competitivi și individualiști.


       La sfârșit, ne punem întrebarea: ce putem face? Doamna psiholog dr. Eva Kallai ne-a dat niște sfaturi pentru a evita căderea în materialism.

Ar fi bine să facem -
Schimbări personale:
ØAnalizează posibilitatea existenței unei relații dintre materialism și calitatea vieții
Ø Identifică sursele de teamă și de nesiguranță
Ø  Petrece TIMP cu cei dragi, ci nu BANI
           -Schimbări în familie:
Ø  Fii atent ce le transmiți copiilor
Ø  Schimbă activitățiile copiilor
              Ø Nu condiționa dragostea, căldura,
               disponibilitatea emoțională,                          sprijinul, controlul, siguranța
   
   
    În final, doamna psiholog dr. Eva Kallai a încheiat cu un citat la care merită să medităm: „Ca să te auzi pe tine însuți, elimină zgomotul existențial


     
     
    
                                                              Adriana Roiban, voluntar Minte Forte.



joi, 8 decembrie 2016

                                                Războiul cu Oglinda




În prezent, mass-media ne face să ne izbim, inevitabil, de imagini care nu mai reprezintă doar persoane din proximitatea noastră –rude, prieteni, colegi. Ajungem să ne comparăm vizual cu străinii de care ne leagă doar rețelele de socializare, cu vedete și cu imagini modificate în Photoshop. În acest context, nu e niciun secret că percepția asupra imaginii noastre corporale are de suferit.



Așadar, am dorit să căpătăm mai multe informații despre acest fenomen în plină evoluție, de la o persoană avizată. Ne-am întâlnit miercuri, 23 noiembrie, la Casa Tranzit cu profesor universitar doctor Aurora Szentagotai. În cadrul prelegerii susținute în cadrul proiectului Psihoechilibru în fața celor peste o sută de participanți am aflat cum se manifestă diferit aceste probleme de imagine corporală la bărbați și la femei, care este perioada în care ele debutează și cum au evoluat ele de-a lungul istoriei.

Ni s-a prezentat, de asemenea, conceptul de “fat talk”, mai exact modul în care discuțiile pe care le avem cu apropiații despre imaginea noastră ne influențează gândirea. Conversațiile în care ne plângem unii la alții despre cât ne-am îngrășat și programe de mers la sală , replici precum „ Arăți grozav! Ai slăbit!” sau “Nu, mulțumesc, sunt la dietă.”  ne amintesc constant că trebuie să fim atenți la proporțiile corpului nostru.

La sfârșit, doamna profesor a răspuns întrebărilor publicului despre cum putem ajuta apropiații care au astfel de probleme și despre cum putem ghida copii să nu ofere importanță crescută aspectului fizic ci să-și îndrepte atenția spre a cultiva alte valori care îi pot conduce spre un stil de viață sănătos.



                                                               
                                                                                                   
Miruna Petrușcă, voluntar Minte Forte

vineri, 29 aprilie 2016

Psiho-maraton


Săptămâna trecută, echipa Psihoechilibru ne-a dat întâlnire la un eveniment inedit: Psiho-maraton. Am experimentat  în timp record 4 tehnici frecvent folosite în consiliere și terapie pentru anxietate, stres, depresie, furie sau procesarea evenimentelor majore de viață. Evenimentul s-a desfășurat în format open-space: participanții s-au împărțit în 4 grupe și au trecut pe la masa fiecărui psiholog pentru 20 de minute, timp în care au învățat fiecare tehnică în parte.

Claudia Găgeanu ne-a explicat cum are loc și cum ne poate ajuta relativizarea. Scopul acestei tehnici este de a ne ajuta să nu globalizăm impactul negativ al unor evenimente. Practic, de fiecare data când ni se întâmplă ceva negativ, ne-ar fi de ajutor să identificăm tendința minții de a eticheta și de a trage concluzii globale – „viața mea nu mai are sens” –  și să ne detașăm de aceste concluzii. Putem găsi informații reale care să contrazică aceste idei, ne putem da voie să simțim și alte emoții. Relativizând impactul evenimentului negativ, putem căuta soluții la problemă, punând lucrurile în perspectivă pe termen lung. Participanții au experimentat această tehnică în perechi: fiecare a povestit câte o întâmplare negativă din viața lui, iar partenerul l-a ajutat să-i relativizeze impactul.

Răzvan Jurchiș ne-a ajutat să înțelegem că stare noastră fizică este inseparabilă de cea emoțională și mentală. Atunci când avem o problemă care ne afectează stare emoțională, și corpul nostru reacționează: se schimbă pulsul, ritmul respirației, devenim agitați, ne este greu să ne concentrăm și să ne relaxăm. O tehnică simplă, dar foarte utilă în situațiile de stres este respirația abdominală. Ghidați de Răzvan, am experimentat respirația profundă, conștientă, și am observat cât de mult ne putem relaxa folosind-o.
Paula Nuțaș ne-a vorbit despre scrierea expresivă (expressive writing). Majoritatea dintre noi au folosit, la un moment dat, această tehnică, fără să fim neapărat conștienți de efectul ei terapeutic. Practic, tehnică e foarte asemănătoare cu a scrie în jurnal, dar accentul se pune pe gândurile și emoțiile noastre, nu neapărat pe descrierea obiectivă a evenimentelor. Participanții au făcut și un exercițiu practic: ne-am imaginat fiecare că frica noastră cea mai mare e o persoană, apoi i-am alcătuit o scrisoare. Paula ne-a încurajat să ținem un jurnal și să urmărim cum ni se schimbă starea când începem să ne analizăm și înțelegem emoțiile.


Florentina Ionescu ne-a prezentat o tehnică folosită în tratarea depresiei, dar foarte utilă pentru fiecare dintre noi – activarea comportamentală. Persoanelor care suferă de depresie le lipsește motivația să îndeplinească orice gen de activitate. O metodă de a combate această stare este să ne divizăm sarcinile în pași mici și să ne propunem să îndeplinim câte un pas, oricât de mic, concentrându-ne pe proces. Chiar dacă nu suferim de depresie, putem beneficia de această tehnică. Florentina ne-a recomandat să avem o agendă și să fim atenți ca, pe lângă activitățile de bază, necesare, să ne includem în program și alte tipuri de activități precum:
  •        Activități care să ne accentueze competenţele: a cânta la un instrument, a desena, a scrie etc.
  •        Activități plăcute/relaxante: plimbări, filme, muzică, socializare etc.
  •        O activitate nouă săptămânal, chiar dacă nu e ceva extraordinar – a încerca un sport sau un local nou, o plimbare pe o stradă necunoscută etc.


Florentina ne-a dat și un exercițiu de gândire: să vedem dacă pe lângă activitățile necesare, includem în agenda noastră și lucruri cu adevărat importante pentru noi, ceva ce contează.

Participanții au fost surprinși de cât de repede se pot vedea efectele benefice ale anumitor tehnici și de cât de mult ne poate fi influențată calitatea vieții de unele obiceiuri aparent simple, cum ar fi ținerea unei agende sau scrisul într-un jurnal.


Natalia Graur, voluntar Minte Forte 

joi, 28 aprilie 2016

O prietenie româno-islandeză în domeniul sănătății mintale


O organizație poate fi asemănată cu o persoană, care gândește, face planuri de viitor, pentru care învățarea nu se termină niciodată și care se poate afla în relații de lucru sau de prietenie cu alte... organizații.  O prietenie între două organizații arată ca o prietenie între doi oameni, care pot vedea unul în celălalt asemănări care-i aduc aproape, diferențe care-i fac să se completeze reciproc și un spațiu al potențialităților numai bun de explorat cu multă curiozitate.


Minte Forte și-a găsit de curând o asemenea organizație prietenă, în Reykjavik, Islanda. S-ar putea crede că diferențele culturale și cei peste 3000 de kilometri distanță ar fi mai degrabă obstacole în legarea unei relații trainice. Dimpotrivă, în cazul acesta, distanța și fondul cultural diferit nu au însemnat nimic în comparație cu profunzimea aspectelor comune pe care le-am descoperit în munca pe care o facem fiecare în comunitatea sa.

Minte Forte și-a început cooperarea cu Hugarafl (eng. Mind power) printr-o vizită de lucru finanțată de către EEA Grants, în perioada 11-14 aprilie 2016. În cele patru zile ale întâlnirii dintre managerii de proiect din Minte Forte și coordonatorii, trainerii și terapeutul ocupațional din Hugarafl, am desfășurat diverse activități prin care am ajuns să ne înțelegem mai bine activitățile, viziunile, prioritățile și pe noi, oamenii din spatele acestora. De asemenea, am dedicat câteva ore împărtășirii unor metode profesionale pentru a ne ajuta reciproc să ne dezvoltăm serviciile – terapie prin scriere expresivă din partea Minte Forte și „emotional CPR” din partea Hugarafl. Apoi am trecut mai departe, la idei de proiecte pe care le-am putea organiza împreună și am explorat oportunități de finanțare care să susțină aceste idei.

Am dedicat ultima zi a întâlnirii unui proiect prioritar, pe care l-am dezvoltat și l-am depus împreună cu organizația islandeză, la 26 aprilie. Ținem pumnii strânși pentru acest parteneriat strategic pentru care am depus cerere de finanțare, în care vom crea instrumente educaționale pe teme de sănătate mintală, pentru adolescenți.

Însă colaborarea noastră nu se oprește aici, ci se află abia la început. Împreună cu Hugarafl, Minte Forte va realiza numeroase proiecte în următorii ani, centrate pe schimburi de bune practici terapeutice și educaționale. Schimburi de voluntari, job-shadowing, seminarii, training-uri, dezvoltare de instrumente, sunt doar câteva dintre ideile pe care le vom implementa împreună.