SSM4 la cald, Ziua 5: Biblioteca Vie

Săptămâna Sănătății Mintale a continuat vineri, 26 aprilie, cu un eveniment ieșit din comun: Biblioteca Vie. Minte Forte a invitat nouă persoane care s-au confruntat cu probleme psihologice să devină ”cărți vii” pentru câteva ore. Acești oameni extrem de curajoși au acceptat să povestească celor care îi ”împrumutau” pentru intervale de câte 15 minute despre obstacolele pe care le-au depășit. Între ele atacuri de panică, depresie, dependența de substanțe, dar și divorț după decenii de căsnicie sau revenirea după o dezamăgire în dragoste.

Poate părea șocant, însă tocmai în asta a constat și succesul evenimentului: stând de vorbă cu un fost dependent de droguri deschis să îți răspundă la absolut toate întrebările (”să fie clar de la început: nu există tabuuri”, ne-a spus el), ajungi să te debarasezi de prejudecăți...instant! La fel atunci când o persoană sensibilă și caldă îți spune povestea ei și te obligă să renunți la eticheta negativă aplicată ”depresivului”. Tocmai fața umană pe care aceste ”cărți” generoase au reușit să o dea unor probleme pe care mulți dintre noi le credeam îndepărtate sau de neînțeles a fost cel mai mare câștig al fiecăruia dintre participanți. Iar faptul că după eveniment ne-am bucurat de o bere sau un pahar de vin împreună cu cărțile noastre nu a făcut decât să ne întărească impresia că ni s-au deschis ochii, dar și că ne-am făcut noi și buni prieteni.

După cum veți observa în pozele de la eveniment, din care puteți vedea mai multe pe pagina noastră de Facebook aici, nici că se putea o locație mai potrivită decât biblioteca Centrului British Council Cluj. Le mulțumim pe această cale pentru sprijin!

Material realizat de S.Ș.

SSM4 la cald, Ziua 4: ”Depresia și suicidul” cu Doina Cosman

Ziua a patra a Săptămânii Sănătății Mintale a adus în prim plan ”Depresia și suicidul”, în cadrul prezentării d-nei medic psihiatru Doina Cosman*. Prelegerea a adus în prim plan cifrele îngrijorătoare ale riscul suicidului și legătura sa cu problemele de sănătate mintală. D-na Cosman a trecut în revistă criteriile utilizate în evaluarea acestui risc, dar și factorii demografici (mai răspândit la bărbați, la cei sub 20 de ani și de vârsta a treia, la cei izolați social, necăsătoriți, divorțați sau separați și la cei cu suport social slab), factorii clinici (istoricul și severitatea tentativelor anterioare, istoricul familial, abuzul de substanțe și altele) și trăsăturile de temperament (personalitatea borderline sau cea anti-socială) ce cresc riscul de suicid. D-na medic psihiatru ne-a vorbit și despre predictorii pe termen scurt ai riscului de sinucidere și despre scalele psihiatrice utilizate în evaluarea sa. Am învățat de la dânsa despre principiile de tratament și management a episodului depresiv major cu risc de suicid: stabilirea de scopuri terapeutice clare, evaluarea și tratarea comorbiditaților, evaluarea riscului suicidal și, concomitent, stabilirea unei alianțe terapeutice strânse. Ni s-a explicat de asemenea cum diferă mijloacele de intervenție în faza acută (primele 6-12 săptămâni) de cele în cea de menținere (6 luni sau chiar mai mult) și despre rolul psihoeducației și al psihoterapiei in aceasta. 

Punctul central al prezentării a fost însă filmul ”Salvând vieți în România”. Filmul a prezentat patru povești reale ale unor persoane cu gânduri sau tentative de suicid care au apelat în trecut la linia telefonică a Alianței Române de Prevenție a Suicidului (ARPS), dar și date statistice despre rata sinuciderilor în România. În cuvintele naratorului filmului, întrebarea care ne ghidează atunci când vorbim despre sinucidere este ”De ce unii se sinucid iar unii nu? Putem pune pur si simplu pecetea unei boli?” Din mărturiile cutremurătoare incluse în film:

”Ceea ce era singurătate la început devine o sugrumare care nu te mai lasă să dormi...”

”...nu mai era nevoie de mine”

”...o oboseală covârșitoare”

”...nu mai aveam nici un rost pe pământul acesta”

”...nu sunt bun de nimic, pentru nimeni”

”Moartea lui însemna și moartea mea.”

”Mi-a spus să termin odată cu prostiile. Dar pentru mine nu erau prostii.”

”Chipurile mele trecute refuzau chipul meu prezent.”

Publicul a reacționat atât la film, cât și la invitația d-nei Cosman de a se alătura voluntarilor ARPS ce urmează să fie instruiți pentru linia telefonica anti-suicid (apelul la recrutări e inclus mai jos). Cei prezenți au dorit să afle despre experiența anterioară cu o astfel de linie telefonică și cazurile avute, dar și cum trebuie acționat în cazul unei persoane în criză, despre creșterea riscului suicidului conexă cu anumite medicamente, despre munca de prevenție depusă de ARPS în cazul copiilor și adolescenților, despre cursurile de instruire disponibile la Universitatea de Medicină și Farmacie în domeniul prevenției sinuciderii, precum și despre suicidul la vârstnici și posibilitatea sinuciderii pasive la bolnavii imobilizați la pat.

În loc de încheiere, vom lăsa una din mărturiile incluse în film să vorbească:

”Dacă ceva nu e bine cu dumneavoastră, nu vă retrageți în vizuină, vorbiți, unii știu să asculte. Și încă ceva: dacă treceți prin infern, nu vă opriți acolo.”

* Doamna Profesor Dr. Doina Cosman este medic psihiatru, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj și Președintele Alianței Române de Prevenție a Suicidului (ARPS). ARPS recrutează voluntari pentru linia telefonică anti-suicid până la 30 aprilie 2013:

Se cauta voluntari pentru participarea la proiectul "La un apel distanta de speranta" - Telefon Verde Antisuicid, pentru zona judetului Cluj! Cei interesati pot trimite un CV si o scurta scrisoare de intentie pe adresa arps@antisuicid.com. Cei selectati vor participa la un program de training al voluntarilor. Inscrierile se fac pana in data de 30 aprilie.

Mai multe detalii pe pagina de Facebook a ARPS.

Mai multe fotografii veți găsi pe pagina noastră de Facebook aici.

Material realizat de S.Ș.

Standul informativ Minte Forte din Piața Mihai Viteazul e la ultima sa zi!

Clujenii care nu ne-au întâlnit până acum la standul informativ din Piața Mihai Viteazul (în fața cinematografului Florin Piersic) mai au ocazia să o facă doar azi după-masa între 14-16. Vă vom oferi detalii despre activitatea noastră și pliante informative, inclusiv două inedite: ”Cum facem față emoțiilor negative?” și ”Cum putem ajuta o persoană cu probleme de sănătate mintală (prieten sau membru de familie)?”.

Iato pe voluntara noastră Ioana Nechifor, înfruntând vântul și soarele dogoritor la stand ieri:

Update: Iată și cum s-a desfășurat și ultima zi la stand, cu Ioana și Cosmin :)

Mulțumim pe această cale Primăriei Cluj-Napoca pentru autorizarea amplasării standului nostru.

SSM4 la cald, Ziua 3: “Două chipuri ale anxietății” cu Aurora Szentagotai-Tătar

În a treia zi a Săptămânii Sănătății Mintale, am avut o sală arhiplină pentru prezentarea doamnei psiholog Aurora Szentagotai-Tătar* intitulată “Cele două chipuri ale anxietății”. Cei prezenți au vizionat mai intâi un scurt film ilustrând cazuri reale de anxietate, mărturiile prezentate umanizând pentru public problemele ce urmau a fi discutate. Am aflat apoi despre diferențele dintre frică si anxietate: dacă frica este o emoție de bază care ne ajută să planificăm și are un rol adaptativ, legată de un stimul real, anxietatea este legată de un stimul ireal, exagerat sau care nu reprezintă un pericol pentru persoana în cauză. D-na Szentagotai-Tătar ne-a mai explicat că anxietatea se manifestă la nivel subiectiv, având o componentă somatică, una comportamentală, și una cognitivă ce ține de hipervigilență, de focalizarea asupra propriei personae, de distorsiuni în procesarea informației, de evitare și îngrijorare.

Ajungând să explice despre care două fețe ale anxietății va vorbi, și anume despre anxietatea generalizată (GAD) și agorafobie, d-na Szentagotai-Tătar a definit mai întâi îngrijorarea. Cum conținutul îngrijorării e același în cazul anxietății ”normale” și al celei patologice (grijile sunt legate preponderent de familie, aspecte financiare, serviciu sau sănătate), am înțeles că diferența între îngrijorarea cronică și cea normală ține de alte aspecte (tipul evenimentului, probabilitatea și controlabilitatea lui, durata lui, posibilitatea găsirii de soluții și gradul de afectare funcțională). Am aflat statistici precum cele care spun că 3-4% din populatie suferă de anxietate, că ea este de două ori mai frecventă la femei sau că până la 80% din suferinzi ajung să sufere și de depresie. Am învățat de asemenea să distingem panica de agorafobie. Astfel, panica se traduce printr-o frică intensă sau un disconfort ce apare brusc și atinge vârful în aproximativ 10 minute și care se se manifestă prin numeroase simptome corporale. Pe de altă parte, agorafobia este o frică legată de a te afla în locuri sau situații din care scăparea este dificilă, inclusiv la cinema, sub un pod, în clasă, pe scări etc. Trecând în revistă motivele pentru care anxietatea se menține, d-na Szentagotai-Tătar a ajuns să discute și metodele de tratament ce implică psihoterapia. Acesta include monitorizarea comportamentului, strategii de relaxare, expunerea la stimulul ce creează anxietatea și restructurarea cognitivă. În cuvintele Aurorei, principiul e unul simplu: ”dacă te confrunți cu frica, ea își pierde din forță”.

La sfârșit, publicul a pus multiple intrebări cu privire la legătura dintre anxietate și temperament, la diferența dintre anxietate și stres, la existența unei reacții agresive în anxietate, la diferitele tipuri de tratament cognitiv-comportamental ale anxietății, inclusiv hipnoza, sau la posibilitatea apariției atacurilor de panică în depresie. Reacția publicului a fost într-atât de pozitivă încât am avut mai multe donații spontane ca susținere pentru astfel de activități pe viitor – le mulțumim pe această cale participanților atât de generoși :)

* Aurora Szentagotai-Tătar este conferențiar universitar doctor și prodecan în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Mai multe fotografii se găsesc pe pagina noastră de Facebook aici.

Material realizat de Alexandra George. și S.Ș.

SSM4 la cald, Ziua 2: ”Insomnia și alte probleme de somn” cu Bogdan Voinescu

Prelegerile au continuat și în cea de-a doua zi a zi a Săptămânii Sănătății Mintale, ediția 2013, cu prezentarea medicului psihiatru Bogdan Voinescu* intitulată ”Insomnia și alte probleme de somn”. Cei prezenți au aflat mai întâi ce este somnul, apoi ce se întâmplă, mai exact, în timpul somnului. D-l Voinescu a diferențiat între cele patru stadii ale somnului: de la somnolența de tranziție și somnul superficial la somnul profund și somnul REM. El a vorbit atât despre funcțiile somnului (de refacere, conservarea energiei, în invățarea de lucruri noi, repetarea lucrurilor deja învățate sau în uitare), cât și despre efectele privării de somn. Cele din urmă includ scăderea capacității intelectuale, a atenției, a memoriei, dezorientare și chiar halucinații sau paranoia, dar și efecte pe termen lung asupra aparatului cardio-vascular, a sistemului imunitar, a capacității de a reacționa și a ne coordona mișcările fine.

D-l Voinescu a diferențiat apoi tulburările de somn între dissomnii (legate de cât, cum și când dormim) și parasomnii (comportamente anormale în somn precum somnambulism, paralizia în somn sau teroarea nocturnă).  Între dissomnii, cea mai frecventă este insomnia, iar d-l Voinescu a explicat publicului cum să o diferențiem ca tulburare și nu ca simplu simptom, cum se distinge insomnia primară de cea secundară, asociată altor tulburări psihiatrice sau medicale, precum și care este procesul de evaluare pentru a se stabili diagnosticul de insomnie. Cei prezenți au putut astfel afla că insomnia este al doilea cel mai frecvent motiv de prezentare la medic după durere sau că în alte țări există deja așa-zisul ”tehnician de somn”, care citește polisomnografii și ajută la diagnosticarea tulburărilor de somn. Nu în ultimul rând, d-l Voinescu a detaliat metodele aplicate în tratamentul psihologic al insomniilor, trecând de la igiena somnului la metode de restricție a somnului și controlul stimulilor și adăugând terapia cognitivă. Am aflat astfel că somnul nu este o activitate voluntară și că nu putem, astfel, încerca să adormim. Ce putem însă face e să înțelegem cauzele insomniei și să luăm măsurile necesare dar realiste pentru a le înlătura.

Întrebările din public au fost numeroase. Ele au atins subiecte precum eficiența tratamentelor naturiste în insomnii, tulburările de somn la copii și tratamentele disponibile, ideea de snooze când ne amânăm trezirea la intervale mici de timp, mișcările în timpul somnului, revenirea la somnul normal după consumarea de medicamente contra insomniei sau impactul tehnicilor de relaxare efectuate înainte de somn sau în timpul zilei. D-l Voinescu a răspuns cu deschidere la toate interpelările, însă ne-a reamintit tuturor că studiul somnului este o știință tânără și că rămân încă foarte multe necunoscute în acest domeniu.

* Bogdan Voinescu este medic psihiatru și psihoterapeut în terapia cognitiv-comportamentală și, din 2012, lector în psihiatrie la Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Mai multe informații despre somn, insomnie și tratamentul ei, dar și opțiuni de înrolare în studii de cercetare a somnului și diagnostic la domiciuliu se pot găsi pe site-ul ”Specialistul în insomnie” la adresa http://nesomn.eu/.

Mai multe fotografii se găsesc pe pagina noastră de Facebook aici.

Material realizat de S.Ș.

SSM4 la cald, Ziua 1: "Cum putem învinge timiditatea?” cu Cristian Erdei

Prima zi a Săptămânii Sănătății Mintale, ediția a IV-a, a adus și prima prezentare sau, după spusele vorbitorului, psihoterapeutul Cristian Erdei*, primul dialog cu publicul clujean. Tema discuției a fost ”Cum putem învinge timiditatea?”, iar Cristi a reușit să explice celor prezenți ce înseamnă fobia socială, ce simptome prezintă ea și cum se diferențiază de alte afecțiuni pornind de la exemple concrete. El a reușit să explice care sunt factorii de risc din copilărie care pot predispune o persoană la dezvoltarea unei astfel de fobii (critici constante în familie, părinți hiperprotectivi, atenția sporită acordată părerii celor din jur), dar și mecanismul de formare a gândurilor ce stau la baza fobiei sociale. Prezentarea nu a evitat însă subiectul tratamentului, Cristi punând accentul nu pe medicamentație – care e doar un compromis ce nu tratează problema – ci pe psihoterapie. Un training de abilități sociale, în care tehnica de video feedback să fie centrală, ne-a explicat el, va permite fobicului să își observe propriul comportament și să îl schimbe. Cristi ne-a învățat de asemenea cum comunicarea asertivă cu cei ce suferă de fobii sociale și nu numai va scădea riscul supărărilor, chiar dacă nu îl va înlătura complet.

Întrebările publicului s-au întrețesut cu prezentarea și au atins subiecte variate. Cei prezenți au dorit să afle despre ajutorul ce poate fi acordat în cazul persoanelor ce au suferit o traumă, despre impactul defectelor proprii văzute prin ochii altora, despre rolul suportului social pentru fobicul social și metode de a-l ajuta, despre explicațiile ce pot veni dinspre teoria evoluționistă în privința fobiilor sociale, dar și despre ce înseamnă ”normalitatea” și care sunt emoțiile pe care e bine să le avem în prezența altora. Cristi ne-a explicat cum să navigăm între nevoia de a da încurajări realiste și cea de a fi fermi atunci când avem de-a face cu o persoană ce suferă de fobie socială. În același timp și pentru a încheia pe un ton optimist caracteristic, el ne-a reamintit că prea adeseori reacționăm în fața necunoscutului cu anxietate, când am putea să o facem și cu curiozitate și dorință de autocunoaștere J

*Cristian Erdei este psihoterapeut și moderatorul emisiunii S.O.S. Terapeutul de Serviciu difuzată de luni până joi de la ora 22:00 pe Look TV.

Mai multe fotografii se găsesc pe pagina noastră de Facebook aici.

Material realizat de S.Ș.

Vă invităm la cea de-a IV-a ediție a Săptămânii Sănătății Mintale în perioada 22-28 aprilie 2013

Asociația Minte Forte Cluj-Napoca organizează cea de-a IV-a ediție a Săptămânii Sănătății Mintale în perioada 22-28 aprilie 2013

Inițiativa urmărește să contribuie la educarea pe tema sănătății mintale și a metodelor de prevenție și de tratament a problemelor de sănătate mintală în rândul populației clujene. În plus, evenimentul are ca scop reducerea nivelului de stigmatizare asociată legată de astfel de probleme, precum și creșterea gradului de informare cu privire la serviciile de sănătate mintală disponibile în municipiu.
 

În 2013, evenimentele propuse publicului clujean cuprind 4 prelegeri, 4 ateliere de dezvoltare personală, un eveniment non-formal (Biblioteca Vie), un recital și o prelegere pe tema efectelor terapeutice ale muzicii și o piesă de teatru. Biblioteca Vie este evenimentul inovator al ediției de anul acesta și constă într-un dialog între participanți și persoanele-“cărți vii” care au ales să-și împărtășească poveștile despre problemele psihologice cu care s-au confruntat: depresie, atacuri de panică, consum de substanțe etc. Evenimentele beneficiază de colaborarea unor psihologi, psihoterapeuți și medici psihiatri de renume în Cluj, toți dornici să ajute participanții să-și îmbunătățească cunoștințele atât despre menținerea sănătății mintale cât și despre optimizarea psihologică. Intrarea la evenimente este liberă în limita locurilor disponibile.

PROGRAMUL SĂPTĂMÂNII SĂNĂTĂȚII MINTALE
 

Prezentări

Luni, 22.04, ora 18:00 Cum putem învinge timiditatea? – psihoterapeut Cristian Erdei
 

Marți, 23.04, ora 18:00 Insomnia și alte probleme de somn – medic psihiatru Bogdan Voinescu
 

Miercuri, 24.04, ora 18:00 Două chipuri ale anxietății – psiholog Aurora Szentagotai
 

Joi, 25.04, ora 18:00 Depresia și suicidul – medic psihiatru Doina Cosman
 

Loc de desfășurare: Casino – Centru de Cultură Urbană, Parcul Central

Ateliere

Sâmbătă, 27. 04
 

Ora 10:00 Fericirea – traseu sau destinație? – psiholog Adelina Mureșan
 

Ora 14:00 Boala mintala in familia mea – psihoterapeut Mădălina Sucală
Duminica, 28.04
 

Ora 10:00 Autocunoaștere prin psihodramă – psiholog Simona Iordăchescu
 

Ora 14:00 Hărțuirea în copilărie – cum pot să-mi ajut copilul? – psiholog Alina Cosma
 

Loc de desfășurare: Facultatea de Teologie Romano-Catolică Cluj, str. Iuliu Maniu, nr. 5, etaj 2
 

Înscrieri prin email la dezvoltare.personala@minteforte.ro în limita locurilor disponibile.

Eveniment non-formal

Vineri, 26.04, ora 17:00 Biblioteca Vie
 

Loc de desfășurare: Centrul British Council, str. Arany Janos, nr. 11
 

Înscrieri prin email la dezvoltare.personala@minteforte.ro în limita locurilor disponibile.

Recital și prezentare

Sâmbătă, 27.04, ora 19:00 Efectele terapeutice ale muzicii – recital și prelegere
Interpreți: Dana Caraiman, Andrada Jucan, Florentin Mărginean și
Psiholog Rodica Balteș
 

Loc de desfășurare: Cafeneaua Piano Cazola, str. Virgil Fulicea, nr. 3

Piesă de teatru

Duminica, 28.04, ora 18:00 Omul și cercul – Teatrul Liber Imago
Loc de desfășurare: Casa Tranzit, Aleea Scărilor, nr. 16

Primul eveniment de informare organizat de Centrul Minții împreună cu FSEGA

ASOCIAŢIA MINTE FORTE

împreună cu

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR

vă invită la o prezentare și o discuție liberă despre prevenirea și tratamentul problemelor de sănătate mintală. Această prezentare este inclusă in programul de educație și informare din cadrul proiectului Centrul Minții.

Psihoterapeutul Aurora Szentagotai  va fi alături de noi pentru a ne informa și pentru a ne răpsunde la toate intrebările cu privire la:

·         Ce inseamnă să mergi la psiholog;

·         Ce sunt tulburările psihologice și cum pot fi ele prevenite și tratate;

·         Ce tipuri de tulburări psihologice există;

·         Stigmatizarea persoanelor care prezintă tulburări psihologice – o problemă a societății actuale.

Acest eveniment va avea loc vineri, 12.04.2013, ora 17.00, la sediul Facultății de Stiințe Economice și Gestiunea Afacerilor, Str. Teodor Mihali, Nr. 58-60, sala 036.