joi, 25 iunie 2015

Parcul cu suflet  sau despre cum ne-am împărtășit vineri după-masa –

Evenimentul Psihoechilibru din 19 iunie a strâns câteva zeci de oameni într-un cadru relaxat, pentru o discuție despre stilul de viață sănătos și despre starea de bine. După succesul evenimentului „Cafeneaua cu suflet”, desfășurat în cadrul Săptămânii Sănătății Mintale în aprilie anul acesta, am decis reluarea întâlnirilor cu și despre suflet, însă de data aceasta în Parcul Central, pentru a profita de vremea frumoasă de vară!

Ce este Parcul cu suflet?
Prin evenimentul psihoeducativ de luna aceasta, ne-am propus să deschidem o serie de discuții cu privire la stilul de viață sănătos/nesănătos și la felul în care acesta influențează starea de bine. În acest scop, am invitat 6 specialiști pe diverse teme pe care noi le-am considerat a fi relevante. Evenimentul s-a desfășurat în format Open-space: participanții au fost divizaţi în 5 grupuri de discuție de câte 7-8 persoane, mutându-se apoi prin rotaţie de la un specialist la altul. ”Popasul” la fiecare specialist a durat 20 de minute, după care fiecare grup a trecut la următoarea temă de discuție. Astfel, toate cele 5 grupuri au discutat în parte, câte 20 de minute, cu fiecare specialist.

Din culisele Parcului cu suflet
Ziua de vineri a fost și pentru noi una specială, căci am avut multe lucruri de pregătit și de aranjat pentru invitații și participanții noștri. Mobilizarea de forțe s-a dovedit a fi un adevărat „team-building”: începând de la sesiunea de pictură de la sediul organizației, în care am creat planșele cu numele temelor de discuție și a evenimentului, până la organizarea propriu-zisă din parc, unde ne-am tot gândit și răzgândit referitor la copacii candidați pentru misiunea planificată... toți voluntarii Minte Forte s-au implicat cu drag şi spor pentru a face posibil acest eveniment!


În direct, de la fața locului
Odată ce a fost întrunit numărul suficient de participanți, am dat drumul discuțiilor. 

Specialiștii și temele au fost:
  • Nutriție: Dr. Mădălina Indrie, medic specialist Diabet, Nutriție și Boli metabolice, specialist în obezitate, acreditat de Federația internaţională de Obezitate, Synobis Medical
  • Sport: dietetician și antrenor Paul Potora
  • Somn: psiholog Claudia Găgeanu, coordonator de proiect Psihoechilibru la Minte Forte
  • Relații interpersonale: psihoterapeut Liana Cucu
  • Obiceiuri nesănătoase: psihoterapeut Roxana Costache
  • De ce să mergem la psiholog?: psihoterapeut Paula Nuțaș, coordonator de proiect Centrul Minții la Minte Forte

Fiecare grup s-a oprit preţ de câte 20 de minute la „stația” fiecărui specialist, compusă dintr-un copac și câteva pături și perne. Participanții au avut ocazia să pună întrebări, să ceară sfaturi, să își împărtășească experienţele, grijile, succesele, să afle răspunsuri la ceea ce îi preocupă, la curiozități, la nelămuriri. Discuțiile s-au desfășurat într-o atmosferă informală, relaxată; participanții au avut ocazia să cunoască oameni noi, să împărtășească din experiența lor, să afle lucruri noi de la specialiști și de la ceilalți participanți și nu în cele din urmă, să petreacă o vineri după-masa în parc!


Ce ne-am propus și ce am reușit prin acest eveniment
Noi, cei de la Minte Forte, ne-am asumat misiunea de a crește conștientizarea publicului larg față de problemele ce ţin de sănătatea mentală. Prin proiectul Psihoechilibru, ne propunem să aducem oamenii în contact cu informații științifice și corecte vizavi de sănătatea mentală, cu specialiști din domeniu și cu alți membri ai comunității. Considerăm că informația și educația oferă oamenilor putere de decizie și discernământ privitor la propria lor stare de bine. Astfel, căutăm să venim în sprijinul tuturor celor care doresc să își amelioreze și să își mențină sănătatea mentală, precum şi în ajutorul celor care doresc să se dezvolte pe plan personal.

Parcul cu suflet a reușit să adune câteva zeci de oameni interesați de sănătatea lor – iar din punctul nostru de vedere, astfel de oameni sunt un exemplu de urmat. Vă mulțumim tuturor pentru participare și vă așteptăm cu mare drag şi la alte evenimente Minte Forte! Iar pentru cei care ați ratat Parcul cu suflet, fiţi fără griji, avem în plan organizarea unor evenimente în format „Open-Space” și pe viitor – toate vor fi din suflet şi pentru suflet!

Mai multe despre obiceiurile oamenilor sănătoși puteţi găsi în acest articol: http://minteforte.ro/preventie/5-obiceiuri-ale-oamenilor-sanatosi/

Material realizat de Claudia Găgeanu, voluntar Minte Forte 


marți, 2 iunie 2015

Potențialul sens (evoluționist) al problemelor noastre


Data de 21 Mai a însemnat pentru Minte Forte lansarea proiectului Psihoechilibru, printr-un prim eveniment educativ. Proiectul vizează informarea și psihoeducația în probleme de sănătate mintală, astfel că prelegerea ținută de conf. univ. dr.Alina Rusu a dorit să explice dintr-o perspectivă evoluționistă posibilul sens al problemelor noastre psihologice.

În deschiderea prelegerii, conf. univ. dr.Alina Rusu a ținut să precizeze că abordarea evoluționistă nu-l exclude pe Dumnezeu și că discuția nu va fi una despre origini, ci despre despre posibilele modificări la care a fost supusă specia umană de-a lungul timpului.

De ce a fost nevoie de o abordare evoluționistă?


Plecând de la date empirice, s-a observat că fobiile apar în aceeași formă indiferent de cultură; de exemplu, teama de păianjeni se manifestă la fel atât în Japonia cât și în America. 

Iar pentru a înțelege de ce anumiți oameni dezvoltă diverse fobii –de șoareci, înălțimi și spre amuzamentul unora dar drama altora, chiar față de puii de găină, trebuie luat în considerare felul în care psihologii spun că a evoluat mintea. Pionierii psihologiei evoluționiste (David Buss, Leda Cosmides, John Tooby și Steven Pinker) și-au propus să înțeleagă funcționarea creierului din perspectiva logicii selecției naturale și impactul pe care anumite trăsături îl are asupra reproducerii și a supraviețuirii.

 

 

Cam cum s-au întâmplat lucrurile?

 

Se vorbește de un punct de cotitură care a avut loc acum aproximativ 10.000 de ani, când s-a făcut tranziția de la o societate de tip vânători-culegători la cea de agricultori. Această schimbare a atras după sine modificări în stilul de viață și o regândire a semnificației pericolului; dacă până atunci pericolul putea fi unul direct, precum atacul anumitor animale, acum omul devine teritorial, începe să-și cultive pământul, să-și drămuiască resursele.
Totuși, deși traiul nostru actual se organizează în jurul cultivării –fie a intelectului, fie a pământului-  vigilența și scanarea pentru pericole încă se reflectă  în viața omului modern.
 

Care au fost presiunile constante pentru strămoșii noștri?

 

Omul a fost supus la o serie de presiuni ale speciei la care a trebuit să facă față pentru a supraviețui și a transmite genele mai departe. Aceste transformări sunt reunite sub eticheta de  ”mediu de adaptare evoluționistă” (environment of evolutionary adaptedness –EEA). Printre presiunile constante se numără:
  • Evitarea predatorilor
  • Găsirea hranei adecvate
  • Atragerea partenerilor
  • Formarea alianțelor
  • Abilitatea de a detecta intențiile celuilalt

Un lucru interesant în ceea ce privește formarea alianțelor este legat de bârfă. Ea  a fost mult studiată din punct de vedere evoluționist (a se vedea cercetările lui Robert Provine) deoarece este o monedă de schimb și ne permite să știm cum să ne poziționăm față de anumite persoane din informațiile trecute prin filtrul subiectiv al celorlalți.

 

Care sunt posibilele explicații evoluționiste pentru vulnerabilitatea față de boală?

  1. Anumite reacții (frica, panica, furia, tristețea) pot avea rol de apărare pentru psihicul nostru, însă noi le considerăm patologii/ boli psihice. De exemplu, depresia ar putea fi înțeleasă și ca nevoie a persoanei de a se retrage dintr-un mediu social cu foarte multe presiuni la care simte că nu mai poate face față. 
  2. Există anumite trăsături care sunt asociate cu potențialul reproductiv al individului, dar au costuri la nivel de sănătate și longevitate. De exemplu, știm că testosteronul se produce într-o cantitate mai mare la bărbați comparativ cu femeile iar din această cauză ei s-ar putea angaja mult mai frecvent în comportamente de risc (fumat, consum de alcool) ceea ce le-ar putea afecta sănătatea și scădea speranța de viață.
  3. Nepotrivirile dintre mediul în care trăim și abilitățile corpului uman ar putea fi responsabile pentru bolile specifice acestei ere. Acum, spre deosebire de strămoșii noștri, petrecem majoritatea timpului stând într-o poziție de 90°,  iar consecințele, sub forma diferitelor boli nu întârzie să apară.
La nivel de individ cu siguranță aceste schimbări negative ne afecteză, însă întrebarea se pune dacă aceste lucruri nu sunt cumva în folosul speciei umane. Un lucru rămâne clar: selecția naturală nu s-a oprit, ci continuă să meargă mai departe.


Recomandări:


Material realizat de Liana Cucu, voluntar Minte Forte