Cafeneaua cu Suflet: 

Temerile care ne îngrădesc libertatea 

Vineri, 1 aprilie, a avut loc evenimentul Cafeneaua cu Suflet, una dintre activităţile non-formale din cadrul Săptămânii Sănătății Mintale, ediţia a 7-a. De data aceasta am vorbit despre temerile care ne îngrădesc libertatea. Patru grupuri de participanți au trecut pe rând la patru mese de discuții moderate de psihologi, fiecare abordând câte o teamă existențială.

Cu Alexandra Popeanu am discutat despre teama de necunoscut. Am încercat să înțelegem ce înseamnă necunoscutul pentru fiecare persoană și cum se manifestă teama faţă de acesta. Am conștientizat o parte din limitele pe care ni le impune această teamă și am fost provocați să ne gândim cum le putem depăși.

Dumitrița Simion ne-a ajutat să înțelegem ce este intimitatea, ce fel de intimitate se poate crea între doi oameni și de unde apare teama legată de ea. Ne-am gândit la propriile situații în care această frică ne-a împiedicat să ne conectăm și am încercat să vedem cum putem trece peste barierele pe care frica ni le impune.

Răzvan Jurchiș ne-a prevenit de la început că încă nu există o soluție, un tratament pentru a depăși frica de moarte. Ce există însă, și ce ne-a provocat și pe noi să facem, este să ne gândim la soluții pentru a o diminua, folosindu-ne fiecare resursele interioare. Am vehiculat câteva soluții pentru ce-am putea face ca să o acceptăm mai ușor.

Paula Nuțaș ne-a provocat să ne gândim cu ce asociem eșecul. Astfel, am reușit să înțelegem de ce ne este frică de fapt când vorbim de eșec. A fost uimitor să vedem cât de diferite sunt potențialele eșecuri care ne bântuie pe fiecare, dar și foarte reconfortant să ne dăm seama că (aproape) nu există eșec după care să nu ne putem reveni și din care să nu învățăm ceva.

Pentru psihologii care au coordonat discuțiile, a fost interesant să observe cât de diferite s-au prezentat cele patru grupuri și cât de variate au fost direcțiile spre care s-au orientat discuțiile. Contribuțiile participanților la elaborarea subiectelor discutate au fost neprețuite, în special acolo unde au venit din experiențe personale.

Trecând de la necunoscut la intimitate, la moarte și la eșec, ne-am dat seama că toți avem, într-o oarecare măsură, aceste temeri și multe altele. Cu ajutorul lor am evoluat ca specie, ne-am adaptat la mediu și am supraviețuit. Apare însă o problemă în momentul în care fricile nu ne lasă să ne dezvoltăm și ne sugrumă potențialul. Totuși, putem depăși aceste limitări conștientizând prezența acestor sisteme de alarmă în noi și învățând să le folosim conștient, doar în situațiile în care este cu adevărat nevoie de ele.

Natalia Graur, voluntar Minte Forte