SSM - Ziua 3
                   PREA MULT BINE STRICĂ? - CUM (NE)FERICESC AVANTAJELE MATERIALE

   
   Miercuri, 29 martie, ne-am întâlnit la cea de-a treia și ultima prelegere din cadrul Săptămânii Sănătății Mintale – ediția a VIII-a, prelegere care a fost susținută de psiholog dr. Eva Kallai, și care s-a intitulat „Prea mult bine strică? - Cum (ne)fericesc avantajele materiale.”

     Pe parcursul prelegerii am discutat despre valorile materialiste și consumeriste care domină societatea în care trăim și am fost provocați să ne punem întrebări despre modul în care valorile societății actuale ne influențează și ne afectează.
Tema acestei prelegeri a fost inspirată din cartea „Prețul privilegiului” de Madeline Levine, carte care ne-a fost recomandată și de psiholog dr. Eva Kallai.
      Așa cum observăm cu toții, societatea este într-o continuă schimbare, există un ritm de dezvoltare fără precedent în știință, tehnologie, medicină, sănătate mintală; bunăstarea și confortul fizic au crescut semnificativ în ultimele decenii, dar totuși, parcă niciodată nu suntem mulțumiți cu ceea ce suntem și cu ceea ce avem, ne grăbim să facem cât mai multe lucruri, într-un timp cât mai scurt, în timp ce viața trece pe lângă noi.
Chiar dacă avem atât de multe lucruri materiale și suntem înconjurați de atât de multe persoane, deseori apare sentimentul de GOL-VID în viața noastră,  ne simțim plictisiți, neîncrezători, nefericiți, însingurați, izolați și apare întrebarea: DE CE? Deoarece acum lucrurile materiale devin cele care au importanță eternă, iar sufletescul și psihicul îl considerăm efemer, nu mai punem accent pe lucrurile care contează cu adevărat în viață.
      Mai nou, primim instrucțiuni pentru a ne trăi viața, din reclame învățăm ce trebuie să mâncăm pentru a slăbi, cum și cu ce să ne îmbrăcăm pentru a fi frumoși și atrăgători, ce trebuie să facem și unde să mergem pentru a fi fericiți, și trăim pe moment, acaparați de ceea ce ni se spune, fără a ne gândi la consecințe pe termen lung.

     Mai apoi, am discutat despre materialism și depre modul în care bunăstarea materială ne afectează. S-a demonstrat științific că bunăstarea materială crește disconfortul emoțional și frecvența tulburărilor emoționale, iar succesul financiar scade sănătatea fizică, starea de bine și crește narcisismul, distresul, tulburările de personalitate. Acum, probabil multe persoane își vor pune întrebarea: Asta ce înseamnă, e rău să fii bogat? Nu, nu e rău să fii bogat, e rău să fii materialist, materialismul nu înseamnă să avem cât ne trebuie, ci să avem cât mai mult, nu banii sunt de vină, ci ceea ce fac ei din noi.
Valorile materialiste sunt un simptom al nesiguranței, nesiguranță e indusă de mass-media care ne arată modele ideale care duc la emoții negative, mass-media care ne transformă în niște obiecte și la rândul nostru îi considerăm pe cei din jurul nostru niște obiecte. Trebuie să avem grijă cu valorile materialiste, deoarece aceste valori se transmit de la o generație la alta. Putem să ne creștem copiii conform valorilor morale: să-i învățăm să fie cinstiți, să facă ce le place, să-și asume ceea ce fac, să învețe să iubească sănătos, sau, conform valorilor materialiste: să-i învățăm să fie competitivi și individualiști.

       La sfârșit, ne punem întrebarea: ce putem face? Doamna psiholog dr. Eva Kallai ne-a dat niște sfaturi pentru a evita căderea în materialism.
Ar fi bine să facem - Schimbări personale:

ØAnalizează posibilitatea existenței unei relații dintre materialism și calitatea vieții

Ø Identifică sursele de teamă și de nesiguranță

Ø  Petrece TIMP cu cei dragi, ci nu BANI
           -Schimbări în familie:

Ø  Fii atent ce le transmiți copiilor

Ø  Schimbă activitățiile copiilor

              Ø Nu condiționa dragostea, căldura,
               disponibilitatea emoțională,                          sprijinul, controlul, siguranța   

   
    În final, doamna psiholog dr. Eva Kallai a încheiat cu un citat la care merită să medităm: „Ca să te auzi pe tine însuți, elimină zgomotul existențial”

     
     
    
                                                              Adriana Roiban, voluntar Minte Forte.